Regenerarea pădurii: Fața nevăzută a silviculturii

Despre industrie cu Ciprian Palaghianu, prodecan al Facultății de Silvicultură din Suceava

Pădurea ne atrage în moduri neașteptate. Acum două decenii, terminam un liceu teoretic cu profilul informatică și îmi alegeam un drum cu totul diferit de cel pe care-l urmasem până atunci, atras de ceea ce reprezenta silvicultura.

E foarte important să transmitem noilor generații mesajul corect referitor la pădure și rolul social, economic și ecologic al activităților forestiere. Și e de datoria noastră, a celor din sfera silviculturii.

Educația publicului nu poate fi construită doar prin materiale de tip tabloid sau postări explozive pe rețelele sociale. Mesajele trebuie să fie corecte, echilibrate și complete.

În prezent, aproape o treime din teritoriul țării e împădurită, conform statisticilor oficiale, și a crescut în ultimele decenii. Nu a fost o creștere spectaculoasă, dar e important că a fost o creștere constantă în această perioadă.

În plus, volumul de lemn exploatat reprezintă mai puțin de jumătate din acumularea anuală a pădurii (creșterea anuală a pădurii), în condițiile în care majoritatea țărilor europene exploatează mai mult de două treimi din acumularea anuală. În acest context, înțelegem că silvicultura nu înseamnă doar exploatare, ci și o activitate intensă de regenerare, conservare și producție.

Pădurea este importantă nu doar pentru valoarea resurselor lemnoase, ci și prin produsele non-lemnoase și eco-serviciile furnizate, iar principala sa calitate este capacitatea de regenerare. În contextul actualelor presiuni sociale, economice și de mediu, capacitatea de regenerare poate fi afectată, necesitând uneori un impuls. Cei ce oferă acest impus sunt silvicultorii sau, uneori, cei interesați și implicați în mod voluntar în păstrarea pădurilor pentru generațiile viitoare.

Ne bucurăm că proiectul Pădurea de Mâine ne dă ocazia să ajutăm pădurea să revină „acasă”. Iar acest ajutor nu e doar un simplu „like” pe rețele sociale, ci implică planificarea, finanțarea și implementarea unor acțiuni concrete. Implicarea unor parteneri importanți, Asociația Administratorilor de Păduri, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Holzindustrie Schweighofer, garantează rezultate importante pentru regenerarea pădurii în următorii 7 ani.

Chiar dacă este mai puțin mediatizată, regenerarea pădurii este o acțiune realizată în mod continuu de silvicultori, fie pe cale naturală – atunci când prin extragerea treptată a arborilor maturi dăm posibilitatea puieților instalați natural să se dezvolte, fie pe cale artificială – când se intervine prin semănături directe sau, mai frecvent, prin plantarea de puieți.

Regenerarea pădurii nu se încheie odată cu instalarea noilor culturi. Arborii sunt similari oamenilor – în primele etape ale vieții au nevoie de mai multă grijă, protecție și atenție. De aceea, timp de 6-8 ani, până când cultura va atinge starea de masiv, vom efectua mai multe acțiuni de completare și îngrijire.

În final, revenind la importanța regenerării pădurii și la importanța proiectului Pădurea de Mâine, cred că dacă avem puterea să schimbăm ceva, trebuie să o facem. Implicarea în acest gen de acțiuni arată nu doar că ne pasă de mediu, natură sau pădure. Arată că am înțeles responsabilitatea pe care o avem față de pădurea de azi și față de generațiile de mâine.