Cum plantăm în pandemie?

Pădurea de Mâine crește cu ajutorul prietenilor săi de nădejde, mereu pregătiți să ajute la o plantare. De la începutul lunii martie, mulți dintre aceștia ne-au scris să ne întrebe dacă și cum plantăm în pandemie. Și când își pot pregăti cizmele de cauciuc? Și încotro să pornească la drum?

Ne lipsesc mult șantierele cu zeci și sute de voluntari, cum am avut în anii trecuți la Dumbrăvița sau Dorna Candrenilor. Dar până ce pandemia COVID-19 va ajunge sub control în țara noastră, am luat hotărârea să punem pe pauză plantările cu voluntari.

Bine, dar plantările nu au loc în aer liber?

Așa este. Chiar în condiții de pandemie este absolut recomandat să ieșim în aer liber și să ne bucurăm de tot ce ne oferă natura. Iar puțină muncă fizică alături de prieteni este cu atât mai sănătoasă.

Dar.

Șantierele noastre de plantare sunt în zone destul de greu accesibile de la rutele principale de transport și răspândite în toată țara. Asta înseamnă ceasuri întregi petrecute în mașină sau în autocar alături de alte persoane; asta contravine principiilor actuale de prevenire a infecțiilor.

Iar acțiunile noastre sunt extrem de animate, cu pauze împreună la un ceai cald și o gustare, ceea ce creează alte și alte ocazii pentru ca virusul să-și facă de cap.

Nu prea există plantare cu distanțare 🙂

Oricât ne-ar lipsi aceste momente, este mai sănătos și mai sigur pentru noi toți să amânăm evenimentele cu participare așa de mare.

Totuși, cum plantăm în pandemie?

Trebuie să știți că imensa majoritate a plantărilor din țara noastră – zeci de milioane de puieți, în fiecare an – sunt realizate de ocoalele silvice și de firme specializate în astfel de lucrări. De mii de muncitori care duc greul. Sunt oameni pricepuți și harnici. Munca lor merită recunoscută și apreciată, chiar dacă nu fac asta ca voluntari, ci pentru un salariu.

De altfel, majoritatea plantărilor Pădurii de Mâine au fost și până acum realizate cu ajutorul acestor echipe.

În primul rând, acele șantiere deosebit de dificile – aflate la altitudini mari sau pe versanți abrupți. De pildă, anul trecut am plantat 10 hectare la Borșa, la aproape 1400 de metri altitudine, pe o pantă cu o înclinare de 36°.

Ca idee, scările normale de bloc au de obicei o înclinare de 15-20°.

La Borșa am plantat pe un teren foarte dificil.

În al doilea rând, toate lucrările de îngrijire a plantațiilor sunt realizate tot cu acești oameni. Este nevoie de completări, descopleșiri, chiar irigații în unele cazuri, și așa mai departe.

Regenerarea pădurilor este fața nevăzută a silviculturii, după cum explică foarte frumos prof. Ciprian Palaghianu de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. Iar munca noastră se întinde timp de 7 ani de la plantare.

De anul trecut, am apelat la aceste echipe pentru toate șantierele noastre.

Asta nu înseamnă că nu ne pregătim pentru următoarea noastră întâlnire!

Ne gândim la activități noi pe șantier, care să vă ofere experiențe și mai plăcute – și mai educative. Pregătim surprize pentru voluntari și în special pentru copii. (Dacă nu te-ai abonat încă la newsletterul nostru, o poți face aici, și afli deîndată).

Le mulțumim prietenilor de la Expodom, care ne-au donat un pavilion portabil foarte frumos, în culoarea faptelor bune și a grijii pentru natură. Data viitoare, indiferent dacă bate vântul sau arde soarele, voluntarii Pădurii de Mâine vor putea bea un ceai la adăpostul oferit de cortul metalic.

Dacă doriți să ajutați Pădurea de Mâine anul acesta, puteți redirecționa 3,5% din impozitul vostru pe venit. (Sau puteți face o mică donație). Până ne revedem data viitoare, aveți grijă de voi și să ne auzim cu bine!