Munca silvicultorului nu se încheie odată cu plantarea puieților – odată cu instalarea acestora „cu verdele în sus” pe terenul alocat. Oricine a încercat să planteze un brăduț după Crăciun știe că nu întotdeauna are succes, mai ales dacă îl uită în grija ploii și a soarelui.

În primele săptămâni după plantare, puieții trec prin cea mai critică perioadă din viața lor. Vremea potrivnică sau temperaturile le pot afecta creșterea. Vegetația erbacee, alte plante, animalele, toate concurează pentru spațiu, pentru sol, aer, apă și lumină.

De aceea silvicultorii trebuie să monitorizeze atent suprafețele respective și să intervină cu lucrări specifice de întreținere, pentru protejarea puieților.

Este o muncă susținută și care se întinde pe ani de zile. „Îngrijirea pădurii durează, în general, 6-7 ani până ajunge la starea de masiv,” explică Florin Bordaș, directorul ocolului silvic RPLP Măieruș RA, care administrează tânăra pădure de la Dumbrăvița. „Douăsprezece luni pe an, muncă dificilă. Nu peste tot este posibilă intervenția cu mijloace mecanizate.”

Așa ne petrecem noi vara, după ce se termină sezonul de plantări 😊

Avem până acum zeci de șantiere de plantare deschise și peste tot trebuie să asigurăm efectuarea lucrărilor de întreținere, pentru ca puieții să crească viguroși. Pe lângă plantarea unui milion de puieți, Pădurea de Mâine și-a asumat susținerea acestor lucrări până la instalarea stării de masiv (citește mai jos ce înseamnă asta). Așa că avem de lucru, din belșug.

Înainte de lucrările de îngrijire (Dumbrăvița)

Ce tipuri de lucrări de întreținere fac silvicultorii: glosar

În funcție de specie, de condițiile locale și de evoluția generală a plantației, forestierii au de executat mai multe categorii de lucrări până ce se poate constata „reușita definitivă” a lucrării de regenerare. Asta înseamnă un calendar multi-anual de lucrări diverse, care se întind de obicei pe aproximativ șase ani.

Prașilă executată mecanizat la Dumbrăvița.

Receparea puieților. Pentru speciile de foioase plantate în zone cu climate aride, este nevoie de retezarea puietului după plantare, de la nivelul solului, perpendicular pe tulpină. Prin această tehnică se evită pierderea apei prețioase pentru sănătatea rădăcinilor, care se vor prinde astfel viguros.

Revizuirea culturilor. După ce puieții au trecut prin sezonul de iarnă trebuie depistate și remediate defectele apărute din cauza temperaturilor scăzute. De exemplu, pot fi afectați de degerături sau de deșosare: expulzarea din sol a rădăcinilor în urma înghețării și dezghețării repetate a pământului.

Mobilizarea solului. Se execută prin prașilă (manual sau mecanizat) și se urmărește distrugerea buruienilor persistente precum și aerisirea solului.

Descopleșirea culturilor. Reprezintă îndepărtarea vegetației ierboase din jurul puieților care concurează pentru hrană, apă și lumina soarelui cu puieții.

Descopleșiri-degajări. Înseamnă îndepărtarea vegetației ierboase și a eventualei vegetații lemnoase nefolositoare.

Completări. Înseamnă înlocuirea golurilor apărute în plantație, survenite prin moartea puieților (nu toți supraviețuiesc primului an de viață). Indiferent de modul în care s-a făcut împădurirea, completările se fac prin plantare, în al doilea an de viață.

Tratamente împotriva dăunătorilor. Se realizează prin stropire cu substanțe chimice care combat atacurile de insecte sau fungi față de care puieții sunt deosebit de vulnerabili.

Munca asta chiar nu se termină niciodată?

Chiar la finalul acestor lucrări de întreținere, când s-a constatat reușita definitivă a regenerării, munca nu este terminată: urmează monitorizarea până la atingerea stării de masiv, de obicei undeva între 7 și 9 ani de zile.

Când puieții au crescut atât de mult încât pot să se influențeze reciproc pentru a face față concurenței biotice aceștia reușesc să modifice împreună mediul local în moduri esențiale.

Se creează astfel un mediu specific pădurii, caracterizat prin:

  • Umbrire susținută – coroanele puieților se ating;
  • Umiditate sporită, la nivelul solului dar și al aerului;
  • Variații ale temperaturii mai reduse în amplitudine;
  • Atenuarea intensității vântului;
  • Formarea treptată a solului forestier – structurat, reavăn, lipsit de pătura erbacee dăunătoare.

Suntem mândri să raportăm că multe dintre plantațiile noastre ating starea de masiv într-un timp mai scurt de atât. De exemplu, la Dumbrăvița (jud. Brașov), datorită lucrărilor de îngrijire temeinice, a felului în care am pregătit terenul pentru plantare și a condițiilor locale, se poate închide starea de masiv în numai patru-cinci ani.

Vestea bună este că atunci plantația începe să arate a pădure. Vestea proastă? Urmează alte lucrări silvice specifice, pentru a conduce arboretul către următoarele sale etape de dezvoltare.

Mobilizarea solului (Dumbrăvița)

Dar acesta este un subiect pentru un alt articol. 😊

În încheiere, vă lăsăm cu mai multe imagini de la lucrările efectuate la Dumbrăvița în acest an.

Vrei să susții și tu lucrările de întreținere ale Pădurii de Mâine? Vizitează pagina de donații!