Am ieșit la treabă anul acesta, pe 21 martie – de Ziua Internațională a Pădurilor – împreună cu 160 de voluntari la Podenii Noi, în județul Prahova. Timp de câteva ore, o fostă pășune comunală invadată de vegetație spontană a devenit casă pentru 6.000 de puieți pe 1,2 hectare de teren.
Nimic spectaculos, nimic revoluționar – doar o zi de muncă în echipă, noroi pe bocanci și lopeți înfipte în pământ. Dar exact asta face diferența: gesturi simple, repetate, care se adună în timp.
O pășune abandonată devine pădure
Terenul de la Podenii Noi nu era o suprafață spectaculoasă, ci o fostă pășune comunală lăsată în paragină, pe care crescuse vegetație spontană fără valoare. În zonele de deal, astfel de terenuri rămân așa pentru mult timp – natura nu regenerează singură o pădure funcțională fără un impuls.
Am ales să plantăm 6.000 de puieți într-o densitate care permite arborilor să crească sănătos: suficient de apropiați ca să se protejeze reciproc de vânt și secetă, dar nu atât de aglomerați încât să se sufoce între ei. Își vor face umbră unul altuia, forțând creșterea pe verticală în loc să se răsfire lateral – exact cum crește o pădure naturală.
„Ziua Internațională a Pădurilor ne-a oferit ocazia să aducem împreună comunitatea în jurul unei inițiative care transformă un teren neproductiv într-o pădure pentru viitor,” spune Mihail Caradaică, directorul executiv al Fundației Pădurea de Mâine. „Ne bucură să vedem cât de mulți oameni aleg să se implice și să susțină aceste proiecte, fie prin prezența în teren, fie prin donații ori prin redirecționarea a 3,5% din impozit. Astfel de acțiuni arată că responsabilitatea față de natură poate deveni un efort comun și constant.”
Specii alese pentru a rezista vremurilor
Nu am plantat la întâmplare. Stejarul și cerul reprezintă aproape 80% din numărul total — piloni de stabilitate pentru ecosistemul local, specii rezistente la variațiile termice din Prahova și capabile să facă față secetei prelungite și schimbărilor climatice care se văd deja în zonă.
Cireșul sălbatic vine să adauge biodiversitate și să ofere hrană păsărilor și micilor mamifere. Iar glădița, plantată perimetral, are rol de protecție – un fel de grilaj verde care apără suprafața împădurita de animale sau de alți dăunători din exterior.
„Am urmărit crearea unei păduri mixte adaptate condițiilor locale, cu specii rezistente și complementare, care să susțină biodiversitatea și să stabilizeze solul,” explică Ștefan Uțu, coordonator al Programului de Împăduriri al Fundației Pădurea de Mâine. „În perioada următoare, prioritatea noastră rămâne îngrijirea plantației și monitorizarea dezvoltării ei, pentru ca rezultatele să fie durabile.”
Treaba noastră nu se termină când voluntarii pleacă acasă. Urmează trei ani de îngrijire și monitorizare, până când suntem siguri că puieții s-au prins și pădurea se poate susține singură.
Comunitate, nu doar cifre
La acțiune au participat voluntarii Fundației, elevii de la Liceul Tehnologic Silvic „Dr. Nicolae Rucăreanu” din Brașov, copiii de la Centrul Educațional Montessori și Grădinița Clopoțel din Sectorul 2, București, precum și echipe de la Claim Expert Services și Global Assistance Services.
160 de oameni de toate vârstele, cu experiențe diferite, dar cu un obiectiv comun: să creeze ceva care rămâne.
Antonia Anton, project manager în cadrul Fundației, rezumă ziua astfel: „Pentru mine, ziua de la Podenii Noi a însemnat energia oamenilor care au venit să facă ceva concret pentru natură. A fost o atmosferă caldă, un exemplu de colaborare între voluntari, elevi, copii și parteneri ai fundației, într-un context care a pus accent pe implicare și responsabilitate. Astfel de proiecte nu înseamnă doar plantare, ci construiesc comunități și creează o legătură directă între oameni și pădure, ceea ce este esențial pentru a putea construi împreună ceva care rămâne.”
Ce urmează
Cei 6.000 de puieți de la Podenii Noi nu sunt doar o cifră sau un eveniment de Ziua Internațională a Pădurilor. Sunt începutul unei păduri care va crește în următorii zeci de ani, care va absorbi carbon, va stabiliza solul și va oferi adăpost pentru biodiversitate locală.
Pădurile cresc lent, dar impactul lor cumulativ este uriaș. Fiecare puiet pe care îl punem acum în pământ contracarează efectele încălzirii globale – acum și peste 20 de ani. E un efort care se adună și care are nevoie de continuitate.
Mulțumim tuturor celor care au participat la această acțiune și celor care ne susțin constant – fie pe teren, fie prin donații sau redirecționarea a 3,5% din impozit. Pădurile de mâine încep cu acțiunile noastre de azi.
Ajută-ne să plantăm mai multe păduri în 2026, fără să te coste nimic: redirecționează 3,5% din impozitul pe venit aferent anului trecut.
