La limita dintre comunele Vasilați și Sohatu, în județul Călărași, un teren care până nu demult era afectat de depozitarea necontrolată a deșeurilor începe să capete o nouă înfățișare. După ce a fost ecologizată, suprafața de 1,4 hectare a fost plantată cu puieți de stejar brumăriu și jugastru, specii potrivite pentru condițiile climatice din sudul țării.

Duminică, 8 noiembrie, ne-am întors la Vasilați pentru o nouă etapă a acestui proiect: plantarea pădurii. Alături de echipa Fundației Pădurea de Mâine au fost elevi de la Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești, reprezentanți ai administrațiilor locale și voluntari din comunitate. Oameni diferiți, dar cu același obiectiv: să contribuie la transformarea unui loc degradat într-un spațiu de care să se bucure generațiile viitoare.

O pădure începe cu alegerea speciilor potrivite

Nu toate pădurile se plantează la fel. Condițiile de sol și climă, regimul precipitațiilor și temperaturile specifice fiecărei regiuni contează atunci când alegem speciile care vor alcătui o nouă pădure.

La Vasilați, unde verile sunt călduroase și secetoase, soluția a fost plantarea de stejar brumăriu și jugastru, două specii adaptate condițiilor din câmpia sudică.

„Am ales stejarul brumăriu și jugastrul pentru că sunt specii rezistente la condițiile de secetă și la temperaturile ridicate din această regiune. Dacă la Podenii Noi am plantat stejar pedunculat, potrivit zonei de deal, aici am optat pentru specii adaptate câmpiei sudice,” explică Ștefan Uțu, coordonatorul programului de împădurire al Fundației Pădurea de Mâine.

Experiența proiectelor anterioare ne încurajează să avem încredere în aceste alegeri. La primul control al regenerării, procentul de reușită înregistrat în alte plantații ale Fundației a depășit 85%. Ne dorim rezultate la fel de bune și la Vasilați!

Mai mult decât o plantare: un teren redat comunității

În România există milioane de hectare de terenuri abandonate sau degradate, multe dintre ele devenind, în timp, locuri de depozitare a deșeurilor. Recuperarea acestor suprafețe presupune efort, colaborare și, mai ales, o viziune pe termen lung.

La Vasilați, ecologizarea terenului a fost realizată anterior plantării, cu sprijinul administrațiilor locale din Vasilați și Sohatu. Îndepărtarea deșeurilor și pregătirea amplasamentului au făcut posibilă transformarea lui într-o nouă suprafață împădurită.

„La Fundația Pădurea de Mâine ne-am propus să identificăm astfel de amplasamente și să încercăm să le redăm naturii. Împreună cu comunitatea locală am curățat această zonă, iar în locul gunoaielor am început să plantăm o pădure. Este important ca asemenea inițiative să existe peste tot, mai ales în zonele de câmpie,” spune Mihail Caradaică, director executiv al Fundației Pădurea de Mâine.

Pentru Cristian Vasile, primarul comunei Vasilați, proiectul are și o semnificație personală. Odată cu această plantare, suprafața împădurită în comună în ultimii șase ani ajunge la 12,5 hectare.

„Generațiile trecute ne-au lăsat păduri, iar noi trebuie să ne asigurăm că putem lăsa ceva la fel de valoros generațiilor viitoare. Aici am transformat un loc de gunoi într-un plămân verde, pe care îl predau comunității din Sohatu,” a declarat acesta.

La rândul său, Cătălin Iordache, primarul comunei Sohatu, a transmis un mesaj locuitorilor: noua plantație trebuie protejată, iar terenul nu trebuie să redevină un loc în care sunt aruncate deșeuri. Pădurea are nevoie de timp pentru a crește, dar și de grija celor care trăiesc în apropierea ei.

Când comunitatea pune umărul, pădurea prinde rădăcini

Unul dintre cele mai frumoase lucruri la acțiunile de plantare este că aduc împreună oameni care, poate, nu s-ar fi întâlnit în alte împrejurări. La Vasilați au venit elevi de la Colegiul Silvic „Theodor Pietraru” din Brănești, reprezentanți ai autorităților locale și voluntari care au aflat despre inițiativă și au vrut să se implice.

Printre aceștia din urmă s-au numărat Valentina Tache și fiica sa, Daria, în vârstă de 17 ani. Familia are o casă în apropierea terenului, iar ideea unei păduri în zonă le-a oferit un motiv în plus să participe.

„Mi s-a părut o idee extraordinară că se împădurește în zona aceasta. Nu știu să fie multe păduri prin împrejurimi și ne-am dorit să dăm o mână de ajutor, să avem o gură de aer aproape de casa părinților. A fost o atmosferă foarte frumoasă, în care toți am lucrat împreună. Cu siguranță vom ține aproape și vom reveni,” au povestit Valentina și Daria.

Pentru administrația locală din Sohatu, implicarea locuitorilor va fi la fel de importantă și după încheierea plantării. Puieții au nevoie de protecție, iar responsabilitatea pentru viitorul pădurii este una împărtășită.

Pădurile se cresc în ani de zile de îngrijiri

O suprafață de 1,4 hectare poate părea modestă în comparație cu milioanele de hectare de terenuri degradate din România. Dar fiecare teren recuperat înseamnă un pas înainte, mai ales atunci când proiectul nu se oprește la plantarea puieților, ci urmărește dezvoltarea și protejarea unei păduri pe termen lung.

La Vasilați, schimbarea nu s-a întâmplat peste noapte. Mai întâi au fost îndepărtate deșeurile, apoi a venit momentul plantării. Acum urmează partea care nu se vede într-o fotografie de la o acțiune de voluntariat: anii în care puieții trebuie să crească, să se adapteze și să fie protejați.

Este o muncă de durată, dar tocmai aici stă rostul proiectelor de împădurire. Fundația Pădurea de Mâine a plantat până acum aproape 1,3 milioane de puieți în România, iar fiecare nouă plantație aduce cu ea o promisiune care depășește ziua plantării. La Vasilați, promisiunea aceasta are 1,4 hectare și va crește odată cu stejarii și jugaștrii plantați de oamenii care au ales să se implice.

O pădure nu se construiește într-o zi și nici nu aparține doar celor care au plantat primii puieți. Ea crește în timp și devine un bun comun, pe care generațiile următoare îl vor putea moșteni.