Vinerea trecută, curtea Liceului Special pentru Deficienți de Auz Sfânta Maria din București s-a transformat într-un atelier de joacă și plantare pentru elevi, profesori, voluntarii Fundației Pădurea de Mâine și echipa Clarfon. Împreună, cei aproape 50 de participanți au pus bazele unei noi mini-păduri urbane – o inițiativă care îmbină educația ecologică, responsabilitatea socială și bucuria de a planta viață.
Proiectul, parte din programul „Pădurea din curtea școlii” al Fundației Pădurea de Mâine, a mobilizat comunitatea pentru a planta 1.400 de puieți din 12 specii autohtone – de la stejari și frasini până la sânger, măceș și pin silvestru. Prin metoda botanistului japonez Akira Miyawaki, aceste plantări au o densitate ridicată și creează condițiile pentru formarea rapidă a unei păduri mature, într-un timp mult mai scurt decât în cazul plantațiilor tradiționale.
Un laborator viu pentru învățare
Pentru mulți dintre copii, acțiunea a fost mai mult decât o activitate în aer liber: a fost o lecție trăită, o ocazie de a înțelege natura punând efectiv mâna în pământ și sprijinind un puiet fragil să își găsească locul în lume.
„Copiii învață mult mai ușor prin implicare directă decât dacă aș scrie eu o ecuație pe tablă,” a mărturisit Florica Stoica, directoarea liceului. „Experiența rămâne pe viață. Pădurea pentru noi e copilăria: joacă, descoperire, emoție.”
Pentru unii elevi, acesta a fost primul contact autentic cu o pădure în devenire. Povestea atingerii primului puiet – „nu mai văzuseră niciodată unul” – vorbește despre cât de important este ca natura să fie accesibilă tuturor copiilor, indiferent de contextul lor.
„Voi sunteți pădurea de mâine”
Pentru reprezentanții Clarfon, întâlnirea cu elevii hipoacuzici a avut un sens profund. „Atunci când v-am văzut, mi-am dat seama că voi sunteți pădurea de mâine,” a spus Ionuț Ștefănescu, directorul general al Clarfon. „Un copac plantat e mai mult decât un gest simbolic – e o contribuție reală la viața comunității.”
Plantarea de vineri a fost a șasea din cadrul campaniei Clarfon „Un pacient protezat. Un copac plantat.”, care a început în 2021.
Ionuț Ștefănescu subliniază semnificația specială a acestui proiect: „Plantarea unei mini-păduri urbane alături de elevii unei școli pentru copii și tineri cu deficiențe de auz are o semnificație aparte. În acest proiect, natura devine un spațiu accesibil tuturor, un loc în care pot explora și interacționa cu mediul în propriul ritm.”
De la teorie la practică: cum se plantează o pădure Miyawaki
Înainte de a porni efectiv la treabă, echipa Fundației Pădurea de Mâine a explicat copiilor ce au de făcut: câte doi la o cazma, un copil ținând puietul drept, celălalt acoperind cu grijă rădăcina. Fiecare groapă avea deja un puiet pregătit, iar ritmul de lucru a devenit rapid unul natural, plin de energie și râsete.
Mihail Caradaică, directorul executiv al Fundației Pădurea de Mâine, a vorbit despre rolul acestor păduri: „Ele creează microclimate care răcoresc zona, filtrează aerul și aduc biodiversitate. Vor atrage păsări, insecte benefice și, în scurt timp, vor deveni o oază verde chiar în curtea școlii.”
Entuziasm și apartenență: fiecare copil cu copăcelul lui
Înainte de acțiune, elevii s-au întrecut în dorința de a participa. Fiecare a vrut să aibă „copăcelul lui”, pe care să îl îngrijească sau să-l „împodobească” la viitoarele concursuri de Crăciun.
„Ne simțim minunat, e o experiență foarte frumoasă,” a spus Alex, 16 ani. „Învățăm cum să plantăm, cum să avem grijă de natură.”
Profesorii spun că, deși multe dintre lecțiile predate la clasă se pot uita, experiențele trăite în natură rămân pentru totdeauna. Iar pata de verde plantată acum în curtea școlii va fi, ani la rând, un loc al creșterii – pentru puieți, dar și pentru copii.
A patra mini-pădure școlară a Fundației Pădurea de Mâine
Aceasta este a patra mini-pădure școlară plantată de Fundație prin metoda Miyawaki, după cele de la Școala Germană Hermann Oberth din Voluntari, Școala Generală nr. 150 din cartierul Cotroceni și de la Colegiul Tehnic Țara Bârsei din Prejmer, județul Brașov.
Fiecare copac plantat duce mai departe ideea că sănătatea nu înseamnă doar îngrijire medicală, ci și medii în care oamenii pot trăi mai bine, respira mai bine și se pot simți parte dintr-un ecosistem sănătos.
