Pădurea de Mâine înseamnă mai mult decât împăduriri. Pentru viitorul nostru comun avem nevoie de protejarea pădurilor existente și a comunităților care depind de beneficiile naturii – de aer, apă, biodiversitate, dar și de lemnul arborilor. Primul proiect de silvicultură responsabilă al Fundației este podul modular mobil. Acesta îmbunătățește infrastructura forestieră și protejează cursurile de apă din zonele montane.
Facem un pod peste Târnava Mare
După ce se risipește ceața, într-o dimineață de sfârșit de octombrie, ne croim drum în inima pădurilor din munții Harghitei.
Suntem la Ocolul Silvic de Regim Zetea, unde asistăm la montarea primului pod modular mobil din lemn realizat cu sprijinul Fundației Pădurea de Mâine.
Rolul podului este de a proteja un curs de apă traversat de utilajele forestiere. „Ocolul are certificare FSC, ca majoritatea pădurilor din România,” ne spune Kádár Tibor-Sándor, inginer silvic la OSR Zetea, coordonatorul proiectului. „Certificarea forestieră are un criteriu foarte important – protejarea acestor cursuri de apă care sunt frecvent intersectate de drumurile forestiere, drumurile de scos și apropiat.”
Traversarea cu utilajele direct prin albie, cu buștenii trași în urma tractorului, este interzisă prin lege. Utilajele și buștenii surpă malurile, dislocă bolovanii și sedimentele de pe fundul apei și provoacă turbiditate permanentă – apa se tulbură, așa că nu mai este potrivită nici pentru animalele și plantele care trăiesc acolo, nici pentru consumul uman.
„Pâraiele și cursurile de apă dulce sunt printre cele mai vulnerabile ecosisteme terestre,” spune biologul Demeter László, șeful serviciului teritorial Harghita al Agenției Naționale pentru Arii Protejate. „În zona montană sunt sute de specii asociate cu aceste tipuri de habitat. Trebuie să ne gândim atât la mediul acvatic și subacvatic, cât și la zona ripariană, marginile de apă, malurile.”
Urmăm drumul forestier până ajungem pe malul unui pârâu de nici doi metri lățime. Spre surprinderea noastră, aflăm că este chiar Târnava Mare. „Ne aflăm la vreo trei kilometri de izvor,” ne explică ing. András Róbert, șeful Ocolului Silvic de Regim Zetea.
Șerpuind printre pietre, Târnava Mare curge iute către barajul de acumulare de la Zetea – sursa de apă potabilă pentru zeci de mii de gospodării din județele Harghita și Mureș.
După câteva măsurători, începem descărcarea podului modular.
Producție locală din materiale sustenabile pentru silvicultură responsabilă
Podul a fost realizat cu materiale locale de o firmă din zonă. „Documentația tehnică a fost realizată de profesorii de la Universitatea Transilvania din Brașov,” spune Ionuț Apostol, directorul Fundației Pădurea de Mâine. „Fabricarea podului a fost supervizată de OSR Zetea, care se va ocupa în continuare și de testarea pe teren a acestuia.”
Prototipul este compus din 20 de grinzi din lemn de molid, lungi de 6 metri. Lemnul nu este tratat, pentru a nu elibera substanțe toxice în apă, iar singurele elemente care nu sunt biodegradabile sunt ranforsările metalice, care asigură stabilitatea sa la traversare – podul suportă utilaje și bușteni cu o masă totală de până la 10 tone!
Podul este ușor de transportat – este compus din trei module care se așază ca un sandwich la transport și se asamblează foarte repede. Cu tot cu amenajarea malurilor, care au trebuit întărite și aduse la nivelul drumului, instalarea și primele probe cu TAF-ul încărcat au durat mai puțin de două ore.
„Îmi place foarte mult,” zâmbește larg András Róbert, președintele composesoratului vecin Nicolești, venit să observe proiectul. În acest timp, TAF-ul trece pentru a doua oară. Podul nu dă semne că se va mișca sau deforma prin exploatare.
„Este un proiect foarte important,” spune dl. András. „Pe termen lung, aceste poduri pot conserva tot – cum lucrăm, natura din jurul nostru. Este un lucru foarte bun și foarte, foarte important. Avem nevoie de astfel de proiecte.”
Pe lângă protejarea apelor și biodiversității, un astfel de pod este util și firmelor care prestează servicii silvice. El ajută la menținerea în stare bună a utilajelor forestiere. Asta înseamnă cheltuieli mai reduse pentru reparații și o creștere a eficienței lucrărilor prestate.
Iar după finalizarea lucrărilor într-o anumită zonă, podul poate fi demontat și mutat în următorul șantier sau parchet.
Alternativa: tuburile din beton care schimbă cursul apei
Deși pe plan mondial sunt utilizate de ani buni, podurile modulare din lemn sunt încă o raritate în țara noastră. Cea mai folosită metodă de traversare a cursurilor de apă este prin instalarea unor tuburi de beton în albie. Este similar cu tehnica folosită la rigolele de lângă șosele.
Dar aceste tuburi nu sunt prietenoase cu mediul.
În primul rând, prin îngheț și dezgheț se degradează și eliberează substanțe chimice în apa în care sunt instalate.
Apoi, tuburile modifică fluxul în moduri care afectează formele de viață locale. „Tuburile reprezintă suprafețe netede care modifică viteza apei,” explică biologul Demeter László. „Se produce eroziune în partea de aval și se creează trepte care pentru speciile mai mici de pești sunt de netrecut. Păstrăvul este capabil de sărituri mai mari, dar pentru alte specii sunt obstacole de netrecut și vorbim despre probleme ecologice.”
Sunt în jur de zece specii de pești în zona în care ne aflăm, ne spune Demeter László. Toți parcurg distanțe surprinzător de lungi în perioadele de reproducere, pentru a-și depune icrele în apa cea mai curată.
„Cu acest proiect, protejăm cursul de apă și protejăm biodiversitatea,” spune Ionuț Apostol. „În același timp, venim în sprijinul administratorilor de păduri, al firmelor de prestări servicii silvice și al proprietarilor de păduri care vor să își reducă impactul asupra mediului la efectuarea diverselor lucrări silvice.”
Vrei să susții și tu programele de silvicultură responsabilă ale Fundației Pădurea de Mâine? Ne poți transmite idei și propuneri de proiecte la contact@padureademaine.ro sau ne poți ajuta cu o mică donație online: pentru fiecare 5 lei pe care îi primim, noi plantăm un puiet!
