Zâmbru: pinul cel robust și curajos

Luna trecută am postat pe pagina noastră de Facebook o mini-ghicitoare: un puiet dintr-o specie „necunoscută”.

Așa cum ne așteptam, nu a durat mult până ce o prietenă a Pădurii de Mâine a ghicit corect: era un puiet de zâmbruPinus Cembra, o specie de pin nativă în munții Carpați și Alpi, mare iubitoare de înălțimi și foarte rezistentă la vânturi și boli.

Ghicitoarea a fost doar un indiciu pentru proiectul pe care îl derulăm în Munții Harghita-Mădăraș, la 1.500-1.800 de metri altitudine, împreună cu prieteni noi și vechi – elevi și studenți de la licee și facultăți cu profil silvic. În cadrul proiectului, plantăm puieți de zâmbru proveniți din Munții Călimani și din Alpii austrieci. Aceștia vor ajuta pădurile de molid din zonă să reziste mai bine vânturilor puternice.

Pentru că zâmbrul nu este doar robust și curajos, este și un mare altruist!

Așa cum se întâmplă cu ecosistemele forestiere artificial create, și pădurile de molid din munții Harghita sunt vulnerabile în fața intemperiilor și schimbărilor climatice. Vântul puternic, chiciura care se depune, zăpada care îngheață pe ramuri, plus rădăcinile puțin adânci ale molidului înseamnă că pădurile suferă, an după an, pagube însemnate, sub forma doborâturilor de vânt.

Rezultatul este că ecosistemul nu se mai regenerează la capacitatea optimă și munții rămân golași.

Cum ajută zâmbrul?

Ne explică Tibor Kádár, de la Ocolul Silvic de Regim Zetea: „Specia zâmbru este autohtonă în Munții Carpați. Are rol în temperarea extremelor climatice și oferă rezistență arboretelor de molid împotriva doborâturilor de vânt. Scopul proiectului este de a crea o structură în care va participa și zâmbrul, în vederea testării pe viitor a efectelor pe care le va produce acest puiet în compoziția arboretelor de molid.”

Zâmbrul are rădăcina pivotant-trasantă, care se înfige adânc în pământ, printre stânci, ceea ce îl ajută să reziste mai bine în bătaia vântului. Plantați din loc în loc, printre molizi, ei vor „sparge” curenții puternici de aer. Molizii nu vor mai fi dezrădăcinați sau rupți la fel de ușor.

Plantațiile nou create, cu zâmbri și molizi amestecați, sunt realizate pe suprafețe dificile. Sunt zone cu stâncării, cu un strat subțire de sol acoperit cu mușchi și afine. În zona înaltă, pantele sunt expuse vântului de mare viteză, iar perioada de vegetație (sezonul suficient de cald, în care pot crește arborii) este redusă.

În această perioadă redusă, molizii nu reușesc să acumuleze suficientă biomasă – să stocheze, așadar, carbon. Dar zâmbrul este mult mai eficient.

Lemnul său este mai dens și are o valoare deosebită pentru industria mobilei. Zâmbrul trăiește mai mult, atingând frecvent 500-1000 de ani. Molidul are o durată de viață mult mai scurtă, de aproximativ 200-300 de ani.

Punem zâmbrii pe hartă

După plantarea puieților de zâmbru, proiectul va continua cu monitorizarea acestora de-a lungul mai multor ani.

Elevii a două licee cu profil silvic din județul Harghita vor fi aici ajutoarele noastre de nădejde. Ei vor face practica profesională pe acest proiect, în timpul verii. Ne vor ajuta să realizăm o hartă interactivă pe care fiecare puiet va fi înregistrat, cu propriile coordonate GPS.

Harta va fi gata în luna septembrie și abia așteptăm să vă o arătăm și vouă!

Până atunci, vă lăsăm cu câteva imagini de la plantările de zâmbri. Ajutăm, plantăm!

Vrei să ne ajuți și tu să susținem proiecte de împădurire și educaționale mai diverse? Ne poți face o mică donație online, iar pentru fiecare 5 lei pe care îi primim, noi plantăm un puiet!